Rezumat:
Aditivii de ulei: o faza sau o necesitate?
Articolul discută despre folosirea aditivilor de ulei pentru motoare, argumentând că majoritatea sunt ineficienți, scumpi și pot avea efecte negative asupra performanței și durabilității motorului.
Lipsa de informare și testare
Articlolul nostru susține că mulți consumatori folosesc aditivi de ulei fără să știe rezultatul, fără să se informeze temeinic și fără să facă analize chimice ale uleiului. Pagina critică și lipsa de reglementare și verificare a producătorilor de aditivi, care pot face afirmații false sau exagerate despre produsele lor.
Interacțiunea cu uleiul și aditivii existenți
Pagina explică că adăugarea de aditivi de ulei poate afecta echilibrul și caracteristicile uleiului ales, care este deja formulat pentru a respecta anumite norme și standarde. Pagina exemplifică câteva riscuri posibile, cum ar fi otrăvirea catalizatorului, încărcarea filtrului de particule, reducerea curățeniei motorului sau scăderea rezervei alcaline a uleiului.
Concluzia și recomandarea
Pagina concluzionează că folosirea aditivilor de ulei este o faza care nu aduce beneficii reale și poate chiar să dăuneze motorului. Daca nu crezi ca uleiul folosit face fata fara un aditiv suplimentar adaugat atunci schimba uleiul cu altul mai bun.
Articol:
De ce sa NU folosim aditivi de ulei
- In primul rand pentru ca nu stim rezultatul fara o analiza a uleiului
- Nu stim daca producatorul aditivului e corect in tot ce pretinde despre produs
- Producatorii de aditivi nu trebuie sa respecte nici o norma in vigoare si nu trebuie sa supuna sau sa publice teste cu produsele vandute
- Nu stim daca uleiul in care se amesteca se mai incadreaza in normele de volatilitate, compatibilitate cu echipamentele de tratare gaze, curatenie, corozivitate etc specificate de producatorul masinii pentru acel vehicul
Folosirea aditivilor de ulei este o faza prin care trec majoritatea pasionatilor de motorul lor in dorinta de a avea cat mai mare grija de el. Din pacate maturizarea intervine dupa o perioada de ordinul anilor poate chiar dupa o generatie si doar daca respectivul se informeaza temeinic asupra subiectului tribologic de pe site-uri mai informative cum sunt cele in limba engleza. De fapt americanii au deja o expresie acordata aditivilor de ulei si anume “snake oil”. Ei au trecut de multa vreme prin faza aceasta. Cand noi primeam in anii ‘90 reclame cu motoare care mergeau fara ulei, ei ii aveau pe aceeasi producatori in tribunal pentru afirmatii false.
1. In primul rand pentru ca nu stim rezultatul.
E adevarat ca exista aditivi care functioneaza mai mult sau mai putin. Hai sa presupunem ca si cel ce il cumparati face parte din categoria asta. Ai disciplina, cunostintele si vrei sa aloci resursele sa platesti de cateva ori pretul aditivului sa probezi efectele inainte si dupa, prin analize de ulei ? Practic acum esti un mic chemist amator care trebuie sa-si ia treaba in serios. Tu esti chimistul pentru ca tu alegi uleiul de motor, tu alegi motorul si tu alegi concentratia de cele mai multe ori. Iti ofera producatorul un studiu de caz cu analize chimice dupa care poti extrapola sau chiar sa folosesti acelasi ulei ?
2. Nu stim daca producatorul aditivului e corect in tot ce pretinde despre produs. Producatorii de aditivi nu trebuie sa respecte nici o norma in vigoare si nu trebuie sa supuna sau sa publice teste cu produsele vandute.
In SUA marea majoritate a producatorilor de aditivi de ulei au fost adusi in fata justitiei pentru afirmatii false. Acest lucru presupune insa existenta unei institutii cu rol activ de protectie a consumatorului.
Fata de producatorii de ulei de motor si furnizorii lor de aditivi si baze care sunt reglementati prin normative, producatorii de aditivi au libertatea nu doar de a face declaratii exagerate despre produsele lor cat si de a formula dupa bunul plac aceste produse. Testarea este de regula cel mai scump lucru din intreg lantul de productie. De fapt testarea nu vrea nimeni din industrie sa o faca singur pt ca e foarte scumpa. Dezvoltarea unei norme de ulei internationale poate costa cateva miloane de dolari si se face cu aportul catorva institutii tehnice in spatele carora se afla marii producatori auto, marii producatori de aditivi si marii producatori de baze de ulei. Testele folosite sunt updatate mereu cu cele mai noi tehnologii incluse pe motoare ceea ce contribuie la mentinerea costurilor ridicate. In general testele sunt efectuate direct pe motoare, cu masuratori fizice pe piese ulterior. Ele se bucura de o repetabilitate si reproductivitate foarte inalta. Un lucru e clar si anume ca nu se folosesc dispozitive inlocuitoare si simulatoare de tipul One Arm Bandit, ci se folosesc motoare functionale iar standardizarea unui test dureaza ani de cercetare si dezvoltare.
Astfel, folosind pachete de aditivi si baze de ulei aprobate, in urma testarii se obtin rezultate predictibile si cel mai important, sunt rezultate care se coreleaza repetabil cu performanta uleiului in motor. Aceste rezultate sunt bune sau mai putin bune in functie de calitatea uleiului dar predictibile, repetabile si coreleaza cu performanta uleiului in motoarele din afara laboratoarelor.
Pachetele de aditivi sunt si ele vandute ca si uleiul finit de doar cativa producatori la nivel mondial (Oronite, Afton, Infineum si Lubrizol). Se vand pentru la mai multe preturi in functie de calitate si concentratie. E la latitudinea blenderului final sa aleaga pachetul premium sau mai putin premium in functie de produsul care vrea sa-l aduca pe piata.
3. Nu stim daca uleiul in care se amesteca se mai incadreaza in normele de volatilitate, compatibilitate cu echipamentele de tratare gaze, curatenie, corozivitate etc specificate de producatorul masinii pentru acel vehicul
Acest punct se refera la interactiunea aditivilor adaugati cu cei care vin in uleiul ales de dvs..
In general uleiul cumparat, premium sau nu, are un echilibru bine stabilit in acest pachet achizitionat si apoi inclus in produs. Acest pachet trebuie sa respecte cote de minim si maxim pentru aproape fiecare ingredient altfel nu poate fi vandut pentru destinatia respectiva cum ar fi o norma de producator auto (de ex. LL-04) sau o norma internationala (de ex ACEA C3). Dozajul suplimentar duce in marea majoritate a cazurilor la nerespectarea normei iar consecintele sunt intarziate de cele mai multe ori sau greu detectabile fara analiza chimica sau temeinica.
Sa luam exemplul unui catalizator otravit cu fosfor sau a unui DPF incarcat cu cenusa suplimentara. In ambele cazuri consecintele apar in timp si vor fi destul de costisitoare.
Mai este o parte a aceste probleme si anume, interactiunea cu aditivii uleiului. Motoarele au o suprafata finita pe care aditivii actioneaza. Pentru ea, aditivii efectiv concureaza pt contact. In general concurenta cea mai acerba e intre aditivii meniti sa protejeze cum e compusul ZDDP de ex. sau diferiti modificatori de frecare cum sunt nano particulele, molibdenul, titaniul, borul, antimoniul etc, si aditivii meniti sa mentina curatenia si sa previna depunerile. In momentul in care se aditiveaza intr-o parte se descurajeaza in cealalata. O reducere a frecarii poate insemna o marire a uzarii si mai multe depuneri.
Fara analize de ulei, nu se poate determina cat de mult a fost sau nu afectata curatenia sau protectia motorului ca urmare a folosirii unui aditiv extern. Aditivii antiuzura de exemplu sunt de obicei acizi, lucru care pericliteaza suplimentar rezervele alcaline ale uleiului si in consecinta directa, logevitatea lui. Peste un anumit prag de aditivare cu aditivi de reducere a frecarii, aditivii antiuzura nu-si mai pot face treaba si invers adica prea mult ZDDP pentru protectie poate creste frecarea.
Folosirea unui aditiv e cel putin o ruleta ruseasca. Una pentru care platesti bani. Din punctul nostru de vedere e logica achizitia un ulei premium din start, produs pentru norma sau pentru modificarile aduse masinii, fara semne de intrebare legate de protectie, logevitate, curatenie, eficienta sau chiar efecte catastrofale.